Archive for iulie, 2008
and in the sea there is a fish…
a fish that has a secret wish, the wish to be a big cactus with a pink flower on it.
Toţi vrem să fim altcineva. Eu nu vreau acum. Poate altădată. Revino, cel-ce-transformi-oamenii-în-alţi-oameni.
Am fost odată ca niciodată eu, care după ce am ajuns acasă ieri am deschis televizorul şi am rămas uimită şi zâmbitoare în acelaşi [...]
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 8 Comments
Mi-e foame!
Nu, nu mi-e foame, nu atât cât să ţip din cauza asta, deşi tu ştii că mie îmi place să mănânc şi am învăţat de la Dana să nu refuz mâncarea. Da, I’m a fatass, m-am obişnuit cu ideea, nici măcar nu mă mai deranjează ca primele dăţi.
Aşa. Revenind după confesiuni, am citit Foamea de [...]
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 2 Comments
Word count: 9. Delete. Dacă ghiceşti ce scriau cele 9 cuvinte, meriţi un premiu mare cât capul motanului, dar nu ghiceşti.
Apropo de capul motanului. De când am pisică parcă nu mă mai plac câinii aşa de mult, nu că ar fi răi cu mine sau ceva asemănător, dar nu se mai apropie de augusta mea [...]
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 11 Comments
O oarecare îndoială cu uşor parfum paranoic se instalează şi în mintea mea. “Cine suntem, de unde venim, încontro ne îndreptăm?” sunt întrebări pe care ni le-am pus toţi la un moment dat. Dar zilele astea parcă mă bântuie, şi cineva încearcă să mi le readucă în atenţie cu orice preţ, ori de câte ori [...]
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 12 Comments
Fericirea în chip de Godot
Am citit azi Dilema Veche şi am reţinut sintagma asta. Că suntem fericiţi atunci când credem că aşteptăm fericirea. Crezi? Eu sunt fericită când sunt fericită, ca de pildă acum, ca de pildă azi. Are dreptate mai mare nenea din Into the wild, care zice că “happiness only real when shared”. Asta cu fericirea ca [...]
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 4 Comments
Poezie pierdută şi regăsită
Bunicul (despre cele patru rase)
de Nichita Stănescu
Rasa galbenă, se ştie,
Are piele argintie
Şi părul extrem de lung
Şi lucrează la un strung!
Rasa neagră, cum se ştie,
Are pielea alburie
Şi părul extrem de lung
Şi lucrează la un strung!
Rasa albă, cum se ştie,
Are pielea vişinie
Şi părul extrem de lung
Şi lucrează la un strung!
Asta este, dragi nepoţi,
Toţi sunt oameni,
Oameni toţi!
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 4 Comments
.
puţini oameni sunt o piersică pentru mine. tu eşti unul dintre ei.
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 2 Comments
O mare într-un pahar
Azi mi-a părut rău că nu te-am văzut. Mi-a părut rău fiindcă azi era o zi bună de plimbare, fiindcă doamna căldură s-a ascuns în cochilia ei şi ne-a mai lăsat să mai respirăm puţin. Uneori o zi fără tine e chiar o zi pierdută, fiindcă după anul care a trecut (şi care n-a fost [...]
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 4 Comments
There is water on mars
Ţi-am zis eu că este. Acum aş mânca o ciocolăţică Mars. Ciocolăţica Mars e super. Şi îngheţata ei e super, dar costă o avere, şi când zic o avere chiar mă refer la o avere. Eu zic că sunt zgârcită, dar mama mea îmi spune că e bine să fac economie. Ea îmi spune deasemenea [...]
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 12 Comments
saloon rimează cu furtun
Iar eu te-am bătut la remi de ţi-au sărit capacele, iar ăsta e un fapt ce merită consemnat, deoarece eu rar sunt în stare să te bat la ceva.
Urşi de gumă, zic.
Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta! | 5 Comments
