singurul lucru important este cum percepi pe propria-ţi piele vântul

17Iul08

Pe principiul “Papi, bei şi dansezi oleacă rock. Viaţa e scurtă”, slogan care pe mine chiar m-a cucerit. Pentru că ai nevoie ca din când în când să reduci totul, să închizi toate porţile şi să optezi pentru cei mai simpli aducători de fericire. Da, uneori asta e tot. Hedonism cu parfum de Vamă. Dar hedonism din ăla tâmp, înţeles de Badea Vasile de la coada vacii. Dar nu regretăm, nu? Da, e nevoie şi de evadări în superficialitate. Dar hai să n-o numim superficialitate dacă ne face fericiţi. Am putea s-o numim piersică, pentru că ştim cu toţii că poţi spune despre cei la care ţii că îi iubeşti şi-i preţuieşti ca pe o piersică. Piersica e ceva frumos şi gustos, care însă se termină repede. O clipă de plăcere la care totuşi nu ai renunţa, deşi senzaţiile astea simple nu dau amitiri vii.

Dar marea nu e superficială. Pentru că.

Am o piatră în formă de elefant, deşi mi se şoptea din public că e în formă de urs koala. Eu ştiu adevărul, iar piatra mea are formă de elefant, şi nu ai decât să mă contrazici, pentru că eu am stat pe mal şi era rece rău apa, fiindcă fusese furtună, şi eu am ascultat valurile mixate cu A crimson cosmos de la Lake of Tears, şi am făcut poze la pescarii care nu se vedeau cu ochiul liber, ci doar cu zoomul de la camera mea ca o săpunieră, şi oamenii nu se bălăceau şi piatra asta în formă de elefant a venit la mine în vizită, şi eu am luat-o cu mine acasă, împreună cu scoicile portocalii care sunt la modă şi cu celelalte pietre, în ordine, Piatra cea subţire, care este albă şi foarte plată şi seamănă cu Cartman dacă te străduieşti, Piatra semipreţioasă, care arată cărămiziu şi e frumoasă, Piatra verde, care e o babă, şi Piatra mică, care, culmea, e mică, dar frumoasă pentru că e un dreptunghi perfect. Dar niciuna nu poate egala Piatra-în-formă-de-elefant.

Se poartă rochiile. La bărbaţi. În fiecare zi. Şi baticul. Eu nu discriminez pe motive de vestimentaţie, chiar nu, atâta timp cât nu e feminin. Mă ştii că-s misogină şi ascund un bărbat acolo în sufletul meu.  Rochie mă? Cineva să mă lămurească. Sau nu. Să rămână un mister.

Trendul care ne-a informat, fără să îi cerem, că “ăsta nu e tocmai genul de muzică pe care îl agreez, dar nici nu îmi displace exagerat”. Preţios în exprimare, foarte urât (adică el era urât, hâd, etc).

Piţipoancele si piţiponcii care se plângeau de plaja din 2 Mai, care, aţi observat, ce tragedie, nu-i amenajată, iar când intri în mare faci doi paşi şi apa îţi e deja până la gât. The horror.

Lapte cu fidea şi bere. Asta fu o cină delicioasă. Nu încercaţi aşa ceva acasă. Nici la mare. Nici la munte. Nici peste hotare. Nici oriunde altundeva. Nu, n-am păţit nimic, dar s-ar putea ca tu să păţeşti, aşa că de ce să rişti?

La Fedea unde e mic şi frumos. Nu o observasem anul trecut.

Moşii lipoveni cu bărbile lor lungi, la un rachiu sau o bere.

Pălăria mea verde purtată de bărbaţi.

Fundul nisipos şi boema bucureşteană, nice to meet you again.

Animalele din curtea doamnei Silvia. Cu liniuţă de la capăt

• motan cu zâmbet diabolic, cu care am privit în prima zi ploaia de pe terasă, trişti. Eu vroiam băiţă în mare. Miercuri şi joi apa a fost rece rău. Chiar şi pentru mine.
• pisică portocalie
• pisoi ai pisicii portocalii, Garfielzi în devenire, cum ar zice cineva, în număr de cinci, mici mici mici
• câine care ne ignora atent, dar frumos şi de treabă, pe nume Michi
• nepoata lui Michi, Mimi, Gigi sau un nume din ăsta cu două silabe identice, care ţinea musai să fin curaţi, motiv pentru care ne lingea ori de câte ori avea ocazia
• câine de pază gri care lătra la fantome
• câine de semi-pază care dormea tot timpul, sau stătea întins
• găini
• Bonus: câinele mic cu care am făcut baie în Vamă. Eu cu el ce ne mai bălăceam, în rest lumea se cam zgribulea. Cred că joi. Pe urmă au venit nişte copii cu colacele, pe care i-a păcălit învăţătoarea să intre în apă.

Nu, n-a fost frig în fiecare zi, nu mă compătimiţi. Am o frumoasă sau mai puţin frumoasă culoare de ţigan.

Pot să fac reclamă la Granini de grapefruit? Pot. Deci cumpăraţi, că-i bun.

Antireclamă: Frappe Tnuva, care are gust de ceva ciudat, n-aş putea spune exact ce, dar ciudat. De asemenea, Cappy juice sau cum s-o fi chemând. Nu bun, nu place la eu.

Culturale: cântat Târg de sclavi pe plajă cu drag. Nu ştiu de ce tocmai melodia asta. Folosit Dilema Veche pe post de ştergar întins pe masă ca să mâncăm, în repetate rânduri. Foarte util. Discuţia din Epavă despre sensul cuvântului bigot.

Căluţul de mare pe care n-am putut să-l pozez frumos.

Marea, marea, marea, marea, marea, marea, marea. MAREA. Bă, bă mare, te iubesc. Eşti genială. Cu toate ale tale, şi cu pietrele în care m-am lovit, şi cu algele, şi cu zgribuleala din primele două zile, şi cu crabul mic pe care am călcat, şi cu tot. Vreau să te iau acasă. Dar nu pot, aşa că sper să te mai vizitez o dată anul ăsta, trebuie să ajung din nou pe la dumneata.

Frumoz, ca de obicei. Aş mai povesti, dar nu-mi amintesc acum tot. Mai vreau.

Luni când făceam duş acasă, am fost surprinsă fiindcă nu aveam ce nisip să curăţ de pe mine.

Filed under: biscuiti ostenii mei?biscuim maria ta!   |  4 Comments
Tags: aberatii, frumos, marea, plecat pa