Am terminat într-un final apoteotic “Pământul de sub tălpile ei” de Rushdie. Nu cred că-i pentru mine, nu m-a atins, nu m-a mişcat, nu m-a incitat, nu nimic.

A fost un prea lung film indian reciclat, şi ştii că eu nu suport filmele de genul ăsta. Povestea de dragoste imposibilă, care deşi pare moartă, renaşte când nu te aştepţi, întorsături de situaţie, soundtrack, cam tot. Deşi autorul neagă asemănarea la un moment dat, eu asta am văzut.

În primul rând, m-a îndepărtat încă de la titlu. Nu prea îmi place mie U2, iar The ground beneath her feet cu atât mai puţin. Mă enervează melodia aia, deşi eu ascult siropoşenii. Sună scârbos, nu pot să explic.

Apoi lungimea. Nu pot să suport o poveste amărâtă de dragoste timp de 50 de ani şi 700 de pagini. Cred că nici dacă o reducea la jumătate nu-mi plăcea. Bine, am înţeles, ai băgat mitologie, descrieri, tipologii, familii, Anglia, America şi ce ţi-a mai plăcut ţie, dar mie nu.

M-am plictisit ieri îngrozitor citind asta. Bine, eşti scriitor bun, dar nu m-ai fermecat.

Atât am avut de zis, mă scuzi, domnule Rushdie, nu te plac.



5 Responses to “Prietenii mei rock’n'rollerii”  

  1. Eu am citit Furie de dl Rushdie… iar senzatia a fost aceea: ma scuzati, dar mie nu-mi place. Nu stiu daca o sa mai citesc ceva de el, dar tin minte ca pe asta de care ai scris tu sa nu o citesc :D

  2. Vai de capul meu, mori, mai ales că e enormă(în raport cu interesul creat, 700 de pagini a fost muuuult, muuult prea mult).
    Eu mai citisem şi Harun şi marea de povesti, care a fost stupiduţă, dar nu aşa enervantă ca asta.

  3. Iar ai fost rea! :)

  4. 4 jane

    eu citesc versetele satanice si imi place. este foarte interesanta scriitura. mai asteapta si Pământul de sub tălpile ei la rand, ca e cumparata de ceva vreme. si sper sa imi placa macar la fel de mult. :)

  5. Cip, cu cine am fost rea? Cu Rushdie, cu U2, cu tine?
    Jane, sper să-ţi placă, de mine nu s-a prins…


Leave a Reply