Archive for noiembrie, 2009

decât

30Nov09

- Nu prea merge vin la mâncarea asta, ar fi fost mai bună o bere.
- Dă-i un Refresh!
(trăită de mine cu perplexitate)


Aseară musulmanii ortodocști nemulțumiți s-au încarnat în mine.
M-am dus eu, ca tot snobul literar, la Odeon, să-l ascult pe Rushdie. La intrare, control drastic. Niște neni te pipăiau cu bipăitoarea care descoperă armele și te controlau prin rucsac/buzunare/haine. Eu mă dusesem cu rucsacul pe care-l port de obicei. Milițianul, zâmbitor la mine: Ai vreo armă [...]


Corespondentul vostru special însărcinat cu supravegherea votării la sate raportează: Sunt în comuna W (unde-i mămăliga cât nuca) din județul Y(le protejez idenditatea, că ele n-au nicio vină). Aici s-a născut bunica(nu-i Suhurlui, acolo a locuit bunica). Casa ei părintească e acum muzeul satului, unde au adunat de pe ici, de pe colo ițari, racile, [...]


cuvinte

16Nov09

(cu o fată)
- Ai terminat de citit Don Quijote?
- Da, am terminat, cu chiu cu vai.
- De ce cu chiu cu vai? Nu ți-a plăcut?
- Nu prea. Cred că trebuia să-l fi citit acum câțiva ani. Nu mi se pare adecvat pentru vârsta noastră. Acum avem alte preocupări.
 
E de vârsta mea. Și e prea mare [...]


Oare peste cine trece pasărea cu zborul rece
Oare peste cine zboară pasărea rock cu chitară?


«Natal no exílio»
Rodrigo Emilio

Muito embora o meu destino se encontre à face
do fim,
Nesta hora o Deus-Menino mais uma vez nasce
em mim!

A mesma luz resplandece,
entre as mil-e-uma urtigas do meu horto.
— Mas é como se Jesus desta vez nascesse
morto!…


I don’t know how many bottles of beer
I have consumed while waiting for things
to get better
I dont know how much wine and whisky
and beer
mostly beer
I have consumed after
splits with women-
waiting for the phone to ring
waiting for the sound of footsteps,
and the phone to ring
waiting for the sounds of footsteps,
and the phone never rings
until much later
and [...]


Ceața e pustie, ceata e pustie.
Ceata e pustie.
Mulțimea e pustie.
Și înot în ea în fiecare dimineață.
Letargie.


 
“Há em olhos humanos, ainda que litográficos, uma coisa terrível: o aviso inevitável da consciência, o grito clandestino de haver alma.”
Fernando Pessoa – O livro de desassonssego
Superbă carte. Să o citiți.
 
 


Azi îmi doresc să-mi port bocancii direct pe piele. Au talpa crăpată. Azi rog vântul să-mi fluture rochia.
 
Există o casă în miezul lumii, pe un munte. Nu e departe, nici aproape. Cu o prispă în al cărei colț am adunat nuci ca să le coacem iarna pe cuptor și să le mâncăm tăvălite prin sare [...]